Menetrendek

  I. Consideratii generale

Tramvaiul este un mijloc de transport în comun ecologic, de mare capacitate (peste 12.000 călători/oră şi sens), în condiţii de eficienţă şi economicitate (costuri de exploatare mai mici cu 30 % faţă de celelalte mijloace consacrate ale transportului în comun).
Din punct de vedere al utilizării străzii, acesta ocupă o suprafaţă specifică mai mică decât celelalte tipuri de mijloace de transport (traseu echivalent = 1,9).
Totodată, transportul urban cu tramvaie se poate adapta la fluxurile variabile de călători (funcţie de orele de vârf), prin adăugarea/reducerea numărului de vagoane la o garnitură fără implicarea personalului de deservire suplimentar.
Confortul pasagerilor este superior şi mai sigur, datorită mersului lin pe şine, fără a fi influenţat de starea tehnică a sistemului rutier adiacent, precum şi datorită acceleraţiei controlate şi a celor trei sisteme de frânare pe care le are în componenţă.
Prin introducerea transportului urban de călători CU TRAMVAIE, s-au creat premizele compensării unor inconveniente generale constatate în timp, astfel:
- saturarea capacităţii de trafic a tramei stradale, ca urmare a creşterii continue a fluxurilor de călători şi a gradului de motorizare;
- creşterea, în consecinţă, a timpului afectat deplasării cu mijloace de transport;
- creşterea consumului de combustibil şi de energie, ce poate să apară datorită apariţiei suprasarcinilor în reţea ;
- creşterea cheltuielilor de exploatare pentru înlăturarea defecţiunilor mijloacelor de transport în comun, datorate supraâncărcării acestora ;
- sporirea numărului de călători neplătitori, datorită aglomeraţiei ;
- pierderi potenţiale, prin activităţi creative şi productive nerealizate, datorate întârzierilor la program a publicului călător activ ;
- sporirea procentului, din bugetul de timp al fiecărui cetăţean afectat de transport în general şi de cel în comun în special, în dauna altor activităţi utile (odihnă, recreere) şi cu repercursiuni asupra capacităţilor creative ( ETC. ).